Turism

Cea mai cunoscuta destinatie turistica este Mănăstirea Probota

 

Pe urmele Muşatinilor, la Mănăstirea Probota

 

Reţeaua studiourilor regionale Radio România vă provoacă să ne descoperim ţara.

EU aleg ROmania, 100 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi! Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

Dintre bisericile pictate din Bucovina, Mănăstirea Probota – cu denumirea veche Pobrata este una dintre cele mai frumoase aşezări monahale, fapt confirmat şi  în anul 1993, prin includerea în patrimonial mondial  UNESCO.

probota 10

 

Ţinutul pe care se afla mănăstirea este binecuvântat, deoarece acolo, pe celebrul “Câmp de la Direptate” a fost încoronat Ştefan cel Mare, acolo a fost ridicată, încă de pe vremea lui Petru I Muşatinul, prima mănăstire din Moldova amintită în documente ca Pobrata, şi tot acolo au ctitorit Alexandru cel Bun şi apoi Petru Rareş.

Reconstruită în 1530 de Petru Rareş, Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareş şi Ştefan Rareş precum şi al Doamnei Elena Rareş şi ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.

Petru Rareş a înzestrat mănăstirea cu veşminte, argintării, cărţi şi a dăruit multe şi frumoase moşii. A zidit împrejurul bisericii chilii pentru egumeni şi călugări, clădiri pentru gospodărie şi în partea de nord a construit şi o Casă Domnească.

Mitropolitul Dosoftei a trăit o perioadă la Probota a reparat-o în urma unui incendiu, a terminat edificiile din curte şi trapeza, după care a închinat mănăstirea Probota sfintei mănăstiri de la Ierusalim.

În 1964 Probota în care au vieţuit întotdeauna călugări, s-a desfiinţat, devenind biserica de mir, pentru ca în 1991  să se reînfiinţeze ca mănăstire pentru călugări, iar în 1994 în mănăstire pentru călugăriţe.

probota 4

Pictura interioară a mănăstirii este elementul de atracţie maximă, Probota fiind cunoscută atât în ţară cât şi peste hotare.

Pictura din interior a fost executată în tehnica frescă în 1536, cu unele refaceri în 1550 şi restaurată în 1844, când s-au refăcut picturile din altar, încăperea mormintelor şi naos. Numai pictura din pronaos şi pridvor a rămas în cea mai mare parte originală. Pe bolta pridvorului se afla scena „Judecata de Apoi”, pictată prima oară aici şi la Umor.

 

Un element interesant se găseşte în tabloul votive din naos care înfăţişează ctitorul Petru Rareş şi familia sa, unul dintre membrii familiei – Iliaş, moştenitorul tronului – având chipul înnegrit deoarece acesta a trecut la islamism.

 

În zi de sărbătoare am poposit la Mănăstirea Probota situată astăzi în judeţul Suceava, oraşul Dolhasca, fostul sat Probota, şi suntem întâmpinaţi de maica stareţă stavroforă Marina Ţurcanu:

Daca v-am convins, luaţi drumul Bucovinei şi adăugaţi destinaţiilor turistice dragi sufletului dumneavoastră Mănăstirea Probota.

Realizator, 

Mihaela Munteanu, Radio Iaşi

 

Sursa:

http://eualegromania.ro/2014/10/30/pe-urmele-musatinilor-la-manastirea-probota/

Vezi si:

http://www.manastireaprobota.ro/index.html

 

O alta destinatie turistica:

Biserica „Patru Degete” - sat Poiana, Dolhasca

Biserica Nașterea Maicii Domnului, o Biserică uitată de autorități

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle albe care au forma a patru degete de la o mână.

Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, fiind lăsată până în prezent într-o mare nepăsare de autorități.

 

ISTORIA VORBEȘTE:

 

În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise fraților Lupu și Nicolae Răftivanu, care moșteniseră un întins perimetru arabil și de păduri, de peste 300 de hectare. 

În perioada 1846-1848, boierii Răftivanu au construit o biserică impunătoare cu patru turle, ce servește astăzi ca biserică parohială și de cimitir. Prezența a bisericii, dar și a unui han construit de boieri, au determinat formarea unei localități ce a purtat o lungă perioadă numele de Poiana Răftivanului. Vechimea bisericii este atestată și de un clopot care datează din 1847.

Conform tradiției, boierul Lupu Răftivanu a scăpat din război fără degetul mare de la mână, care fusese zdrobit de un glonte. În semn de mulțumire către Dumnezeu că a rămas în viață, a comandat realizarea unei biserici. El a fost întrebat de meșteri cum să facă biserica, iar boierul a ridicat mâna și, ținând cele patru degete întinse în sus, a zis: "Uite așa". Deși boierul a vrut să arate înspre locul unde să se construiască, meșterii nu au înțeles și au crezut că așa trebuie să arate noua construcție. Lăcașul de cult a fost ridicat după fantezia meșterilor, dar el a fost pe placul ctitorilor. O altă legendă spune că boierul, având patru fiice, a dorit să construiască biserica cu patru turle, neobișnuită între bisericile ortodoxe.

Biserica are o înălțime de 45 metri de la sol la turle și patru turle care păstrează proporția celor patru degete de la mână. Ea a fost pictată pe interior, iar toate ramele icoanelor au fost aurite. Ctitorii intenționau să facă aici o mănăstire de călugări, ei începând construirea unui gard din piatră în jurul bisericii (înalt de 3 metri și gros de aproape 2 metri) și a unui corp de clădire, care trebuia să adăpostească, pe lângă trapeză, și câteva chilii.

În anul 1948, în timpul păstoririi parohului Neculai Gherghina, au început lucrări de reparație ale bisericii, pe cheltuiala localnicilor. S-au efectuat lucrări de consolidare a temeliei. Bătrânul Gheorghe Toader Beraru (născut în 1906) își amintește că deși preotul le-a atras atenția meșterilor zidari și zugravi să nu fumeze în biserică, unul dintre aceștia cu numele de Petre Cobzaru nu l-a ascultat. "Într-una din zile, stătea în fața altarului și, fumând, mesteca în var. Cerul era senin, era soare, când, dintr-o dată, pe cer au apărut doi nori. Nu a plouat, nu a fost furtună. S-a auzit (sic!) doar două trăsnete. Al doilea fulger a trecut prin geamul bisericii, a căzut în fața lui Petre Cobzaru după care, din piatră, a ricoșat, a trecut pe lângă o icoană și s-a oprit într-un cui dintr-o grindă. Fulgerul a topit cuiul, dar de ars nu a ars nimic. Preotul a zis apoi: Vedeți ce minune?". De atunci, nimeni nu mai intră cu țigări sau cu băutură în biserică, chiar și coșurile cu bucate și cu vin se sfințesc numai afară. 

 

Starea actuală:

În prezent, biserica se află într-o stare de degradare. Acoperișul are fisuri, cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. 

Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii se macină. 

Se impune consolidarea zidurilor, înlocuirea învelitorii și refacerea streșinii.

Acum, lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar.

 



 

Sursa:

 http://codrinanton.blogspot.ro/2012/03/biserica-patru-degete-sat-poiana.html

 

Vezi si: 

http://adevarul.ro/locale/suceava/istoria-bisericii-suceava- careiturnuri-arata-patru-degete-boierul-platit-ridicareaedificiului-religios-si-a-pierdut-deget-razboi-1_56d30fe65ab6550cb84dea6c/index.html